Slăbită după trei ani de criză, Uniunea Europeană se va confrunta cu noi conflicte interne săptămâna aceasta, când liderii blocului comunitar se întâlnesc la Bruxelles pentru o nouă rundă de negocieri asupra bugetului pentru perioada 2014-2020. Discuţiile anterioare au evidenţiat diviziunile dintre ţările pro şi anti-austeritate, şi dintre ţările avantajate şi dezavantajate de următorul cadru financiar al uniunii.
"Nimeni nu va pleca mulţumit de la acest summit dacă se întâmplă să găsim o soluţie", a declarat un diplomat european pentru agenţia AFP. Alocarea pentru cei şapte ani trebuie să satisfacă mai multe tabere din cadrul UE, care de multe ori se suprapun. Membrii UE se împart în state care vor cheltuieli mai reduse, cele care vor mai mulţi bani, cele care doresc ca fermierii şi regiunile mai sărace să primească în continuare subvenţii, şi cele care vor ca cercetarea şi inovaţia să primească mai multe fonduri. Negocierile vor fi complicate şi de faptul că fiecare stat membru are drept de veto asupra bugetului.
Statele din sud şi est nu vor să piardă banii pentru agricultură sau coeziune
Cel mai nou proiect de buget, propus de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a încercat să pună bazele unui compromis, prevăzând economii de 80 miliarde de euro faţă de bugetul de 1.000 miliarde de euro, gândit de Comisia Europeană. Planul lui Van Rompuy protejează alocările UE pentru domenii precum cercetarea şi infrastructura de energie, în defavoarea domeniilor tradiţionale ca agricultura, lucru care este pe gustul ţărilor europene din nord, pentru care actualul cadru bugetar comunitar este învechit, notează Thomson Reuters.
Însă propunerea lui Van Rompuy nu a mulţumit niciun membru UE. Planul a fost respins imediat de Franţa, cel mai mare beneficiar de subvenţii pentru agricultură. Reducerile de fonduri pentru coe