Pe 19 noiembrie 1979 a fost pus în funcţiune primul tronson al reţelei de transport subteran bucureştene, Metrorex, care facea legătura între Semănătoarea şi Timpuri Noi.

Reţeaua de metrou din Capitală are o lungime totală de 70 de kilometri, structurată pe patru magistrale, 51 de staţii şi trei depouri. Deşi acoperă doar 3,7 la sută din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, metroul preia, în medie, între 20 şi 25 % din volumul total de călători care utilizează mijloacele de transport în comun. În această zi aniversară pe şantierul viitoarei staţii de metrou Academia Militară, ce face parte din tronsonul 1 Drumul Taberei – Eroilor al Magistralei 5 de metrou din Bucureşti, reprezentanţii presei se întâlnesc cu oficiali ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în Municipiul Bucureşti s-a impus la începutul anilor ’70 introducerea unui nou mod de transport electric subteran – metroul – soluţie capabilă să contribuie la descongestionarea traficului de suprafaţă, asigurând în acelaşi timp, datorită unei viteze comerciale superioare, câştigul de timp pentru utilizatori, reducerea poluării cât şi creşterea confortului şi siguranţei oferite călătorilor. Potrivit Agerpres, oraşul Bucureşti a fost printre primele 60 de oraşe ale lumii care au introdus transportul subteran, de-a lungul istoriei sale, metroul transportând peste 4,4 miliarde de călători.

Au fost construite şi date în exploatare, rând pe rând, tronsoanele: Timpuri Noi – Republica, Eroilor – Preciziei (fostă Industriilor), Petrache Poenaru (fostă Semănătoarea) – Crângaşi, Piaţa Unirii 2 – Berceni (fostă Depoul I.M.G.B.), Piaţa Unirii 2 – Pipera, Crângaşi – Gara de Nord 1, Gara de Nord 1 – Dristor 2, Republica – Pantelimon, Gara de Nord 2 – 1 Mai, Nicolae Grigorescu 2 – Anghel Saligny (fostă Linia de Centură) şi rec