Peste 2.000 de pretendenţi şi-au depus candidaturile pentru un fotoliu parlamentar pentru un mandat de patru ani, la alegerile din 9 decembrie. Armate de consultanţi, milioane de lei cheltuite - totul pentru a prinde un loc de deputat sau senator în cele 469 de colegii uninominale din ţară (şi 6 din străinătate). Lupta electorală se dă între USL (alianţa care, după toate sondajele, va ieşi în frunte) şi ARD (din care fac parte fostul partid de guvernământ, PDL, uitatul până nu de mult PNŢCD şi formaţiunea nouă Forţa Civică a premierului cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă, Mihai Răzvan Ungureanu). Necunoscuta alegerilor este scorul cu care va câştiga USL, obligat să obţină peste 50% din mandate pentru a fi sigur că rămâne la guvernare.

Legea după care sunt orga­nizate alegerile parlamen­tare poate oferi surprize, în sensul că vor fi mai mulţi par­lamentari decât numă­rul de colegii uninominale, pentru că nu avem de-a face cu un vot uninominal pur, ci cu un vot uninominal cu com­pensare, care răsplăteşte partidele care au obţinut un procent de voturi relevant, deşi nu au câştigat colegiile unino­minale.

Chiar şi aşa, încă puternicii lideri de partide şi chiar figuri din eşaloanele secunde au evitat o con­fruntare directă în colegiile unino­mi­nale. Figuri cândva vestite, precum Elena Udrea şi chiar Mihai Răzvan Ungu­reanu, dar şi din actuala garnitură aflată la putere, precum Crin Anto­nescu, şi-au ales co­le­gii uşoare, în sensul că nu vor avea drept com­petitori perso­nalităţi cu­nos­cute, influente politic şi cu priză la ale­gători. Într-un singur colegiu avem o luptă între doi şefi de par­tide, dar aceasta a ajuns să fie mai de­gra­bă anec­dotică: este vorba de un co­le­giu din Gorj, în care se luptă Victor Ponta, şeful PSD, cel mai puternic partid din România la acest moment, şi Dan Diaconescu, preşedintele Parti­dului Poporu