Aţi lansat pe piaţă o serie de scenarii: în caz de suspendare a preşedintelui, SUA vor rupe parteneriatul, UE ne va da afară. Nu sunt exagerate, aveţi concret astfel de informaţii?

UE şi SUA şi-au cam pierdut răbdarea cu noi. În primul rând, din cauza evenimentelor din această vară, când, spre surprinderea lor, România, care era pe un trend foarte bun, şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere al funcţionării instituţiilor statului de drept, a deviat radical de la parcursul de până atunci. De altfel, lucrul ăsta a şi fost evidenţiat în raportul MCV, care a avut o parte de conţinut cu toate progresele pe justiţie care s-au făcut în ultimii cinci ani şi o parte separată, care era legată strict de evenimentele de astă-vară, iar între cele două era o mare prăpastie. Acela a fost primul semnal şi acolo s-au exprimat public îngrijorări şi de la Departamentul de Stat, şi de la Bruxelles. După care a urmat perioada postreferendum, când toată lumea se aştepta ca lucrurile să se îndrepte, dar nimic nu s-a îndreptat. Dimpotrivă. Lucrurile au mers din rău în mai rău. Partenerii noştri au văzut că în continuare sunt miniştri care vin în faţa parlamentului şi se ascund după imunitatea parlamentară şi sunt apăraţi de partidele din care fac parte (cazurile Dobre şi Borbély), au văzut că persoane incompatibile, cu decizii definitive în justiţie, rămân în funcţia de parlamentar (cazul Diaconu), au văzut că trei miniştri incompatibili sunt menţinuţi în guvern. Deci seria abuzurilor a continuat, seria presiunilor asupra Curţii Constituţionale nu s-a încheiat după referendum, procedurile de numire a procurorului general şi şefului DNA sunt netransparente. Au fost semnale clare că partenerii noştri şi-au pierdut realmente răbdarea cu România. O suspendare, imediat după alegeri, a preşedintelui, care în mod clar va fi un nou abuz, că nu există, cum nu a existat ni