România ar putea primi, de la Uniunea Europeană, în perioada 2014 şi 2020, între 40 şi 45 de miliarde de euro, se afirmă într-un studiu al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Suma aceasta este mult mai mare decât cea alocată în exerciţiul bugetar 2007-2013, respectiv 34 de miliarde de euro. Sursa: Reuters

Potrivit studiului CRPE, pentru România, miza negocierilor în cadrul UE este o sumă de cinci miliarde de euro, adică diferenţa dintre 40 şi 45 de miliarde.

Studiul CRPE afirmă că oficialii guvernamentali români au discutat varianta utilizării unui veto cu mult timp înainte, când s-a pus problema ca fondurile alocate în viitorul exerciţiu bugetar să fie alocate în funcţie de rata de absorbţie a României (sub 10%, cea mai slabă din UE). Potrivit CRPE, disputa politică legată de dreptul de veto scade şansele de a obţine un rezultat bun la negocieri. "România are puţine variante în negocierile privind viitorul buget. Este în lotul beneficiarilor, iar regulile jocului sunt făcute de contributorii neţi. Din grupul celor care aşteaptă să primească bani, România are cea mai slabă performanţă. Folosirea dreptului la veto ar fi împotriva poziţiei Germaniei – cel mai mare contributor la bugetul UE – care pledează insistent pentru un compromis pe bugetul 2014 – 2020 anul acesta, pentru a putea trece la negocierile pe alte teme cheie (uniunea bancară şi intervenţiile de salvare în sudul UE)", se arată în studiul CRPE.

România, stat-problemă

"Un VETO la buget ar consolida imaginea României de stat–problemă care abuzează de

cazurile când unanimitatea este necesară. Asta mai ales că deja chestiunea veto-ului este

discutată la Bucureşti, şi s-a auzit şi în restul UE, ca ţinând mai degrabă de conflictul Premier –

Preşedinte decât de negocierea propriu-zisă a bugetului UE", scriu experţii centrului de politici europene. Î