Săptămâna europeană are ca punct principal pe agendă Consiliul European de joi şi vineri, o reuniune extraordinară la masa căreia statele membre UE vor căuta un compromis pentru cadrul bugetar al UE pentru intervalul 2014-2020, după o perioadă de polemici aprinse pe această temă.
Deşi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de ţări din Consiliu, plus Croaţia, dezbaterea în jurul acesteia a generat discordie şi polemici intense.
Taberele şi cifrele
Statele UE par împărţite în două tabere, în cea a ţărilor net contributoare stând membrii mai vechi şi mai bogaţi ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană pentru perioada celor şapte ani.
Bugetul actual al UE, pentru exerciţiul 2007-2013, a fost de 993 miliarde euro. O reducere substanţială, de circa 150 miliarde euro, a noului cadru bugetar sub plafonul stabilit pentru 2007-2020 a fost cerută ferm în ultimele luni din capitale ca Londra şi Stockholm, argumentul principal fiind că tăierile de austeritate în perioada de recesiune trebuie operate şi la bugetul UE, nu numai în bugetele naţionale.
De cealaltă parte se află aşa-numitul grup al “Prietenilor Coeziunii”, format din 15 ţări din Centrul şi Estul Europei, precum şi ţările din flancul sudic al UE – Spania, Grecia, Portugalia – beneficiare nete în ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizează reducerea decalajelor între ţările dezvoltate şi cele nou venite în clubul UE, acestui capitol fiindu-i alocat circa 43% din totalul bugetului UE, celălalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricolă Comună (PAC), din care se fac plăţile directe pentru fermieri.
Un alt grup de ţări cum ar fi Franţa, Irlanda, Italia, Spania, cu importante s
