Barack Obama și republicanii au foarte puțin timp la dispoziție pentru a porni, cot la cot, lupta cu fiscalitatea.
La o zi după ce primise aprobarea populației, Barack Obama a primit disprețul bursei, care a căzut cu 2%, cea mai mare prăbușire din acest an. De vină este, pe de o parte, perspectiva de creștere a taxelor pe dividende și pe câștigurile de capital, pe de alta, tratamentul dur acordat băncilor și producătorilor de combustibili fosili. Dar si o realitate tristă: alegerile nu au reușit să aducă o soluție la cea mai importantă amenințare care planează asupra economiei, deficitul bugetar.
Iar președintele trebuie să găsească o rezolvare, cât mai repede. Peste doar două luni intră în vigoare creșteri de taxe și tăieri bugetare în valoare de 700 de miliarde de dolari (cam 5% din PIB-ul anual). Atâta austeritate aplicată într-un timp atât de scurt poate sufoca șansele de revenire a economiei. Chiar și de pe culmea acestui vârf fiscal, problema de fond va fi în continuare cât se poate de vizibilă: nici în aceste condiții, deficitul (7%, anul trecut) nu va scădea sub 5% cel puțin zece ani de acum încolo, iar datoria privată va crește de la circa 73% din PIB, la 90%.
Atât Congresul, cât și instituția prezidențială văd o rezolvare în doi pași a acestor probleme. Atingerea unui acord de principiu până la finalul anului s-ar concretiza în extinderea temporară a pachetului de reduceri de taxe aprobat în timpul administrației Bush, în amânarea scăderii automate a cheltuielilor din apărare și din alte domenii „risipitoare” (operațiunea Sechestrul) și în ridicarea plafonului legal de emisiune de noi obligațiuni, care probabil că va fi impus la mijlocul lui februarie, după calculele Trezoreriei, atunci când orice trucuri contabile vor fi fost epuizate. Cel de-al doilea pas ar fi încheierea unui acord amplu cândva anul viitor, care să aibă în vedere i
