Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a publicat, luni, analiza variantelor de negociere pe care România le are în decizia privind viitorul buget multianual al UE (2014-2020), precum şi estimarea sumelor pe care le-ar putea primi pe Politica de Coeziune şi pe cea Agricolă, în cel mai optimist ori în cel mai pesimist scenariu.
Propunerea de buget făcută săptămâna trecută de Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aduce un element nefavorabil Bucureştiului: legarea viitoarelor alocări de rata de absorbţie din prezent (articolul 45 din propunerea Rompuy stabileşte un model de calcul care în interpretarea oficialilor români singularizează ţara noastră, se explică într-un comunicat de presă lansat de CRPE.
Un memorandum interguvernamental, consultat de CRPE, lua în considerare invocarea dreptului de VETO de către România dacă această propunere va fi făcută.
Citeşte şi LIVE TEXT. Traian Băsescu CONTRAATACĂ: Pot servi interesele României MAI BINE ca Ponta. Ideea că preşedintele are datorii la cei care l-au susţinut în vară este o dezinformare ticăloasă
Declaraţiile publice care spun că România pierde bani sunt inutil alarmiste, se mai precizeaz în comunicat. România pierde doar faţă de aşteptările maximale iniţiale. De fapt, România a avut la dispoziţie aproximativ 34 de miliarde de euro în 2007 - 2013.
Potrivit scenariilor de lucru oficiale (consultate de CRPE) discuţiile actuale au ca miză un minim de 40 de miliarde şi un maxim de 45 de miliarde (alocări totale pentru România în 2014 - 2020). România va primi însă, în viitor, mai mulţi bani de la UE decât are alocaţi în prezent, dilema este cât de mulţi.
În aceste condiţii, discuţiile despre veto trebuie să ţină cont de cifrele aflate pe masă. După precedentul candidaturii Serbiei, un Veto la buget ar consolida imaginea României de stat - problemă care abuzează
