Într-un fotbal care dă impresia că ţine cont de nume, doi anonimi se încăpăţânează să meargă înainte fără a avea ceva special în spate. Adrian Szabo şi Valentin Sinescu sunt doar antrenori interimari la echipele lor, dar asta nu i-a împiedicat să fie neînvinşi la FC Braşov şi, respectiv Astra. Poveştile lor de viaţă demonstrează că succesul se clădeşte de jos şi nu depinde de bliţurile camerelor de filmat.

Pe Adrian Szabo, FC Braşov l-a consacrat ca nea Adi. E acel nea Adi care din 1998 trudeşte la grupele centrului de copii şi juniori, ori ca şef al acestuia, ori ca simplu antrenor. Prin mâinile lui au trecut sute de copii ai Steagului. Unii au ajuns la echipa mare şi au plecat ulterior la cluburi cu pretenţii mai mari decât ale braşovenilor, alţii s-au pierdut pe parcurs. Szabo are 52 de ani, iar bilanţul său ca antrenor în Liga 1 cuprinde patru meciuri (două victorii şi două egaluri), toate în acest sezon, când l-a înlocuit întâi pe Ionuţ Badea, apoi pe Sorin Cârţu. „Eu sunt la dispoziţia clubului. Când e nevoie de mine patronul ştie unde mă găseşte", spune el cu modestie.

Szabo a antrenat în Iran

Szabo a fost protagonistul unei experienţe exotice. Între 1996 şi 1998 a antrenat în Iran, la Tabriz. S-a dus, evident pentru bani, într-un fotbal despre care nu ştia nimic, dar la 36 de ani vedea lumea altfel. Recunoaşte că i-a fost greu printre perşi, unde condiţiile erau diferite faţă de cele din Europa, de la alimentaţia bogată în orez şi carne de oaie, şi până la terenurile uscate de căldură. El a fost printre primii antrenori străini ajunşi în acea parte a lumii şi are satisfacţia că din echipa lui trei fotbalişti au fost selecţionaţi în lotul pentru Campionatul Mondial din Franţa, desfăşurat în 1998. Când s-a întors din Iran a preluat o grupă de copii la FC Braşov şi în doi ani a luat titlul naţional, avându-i în echipă pe Surdu şi pe Marius Const