Publicăm, în două numere succesive ale revistei, un capitol inedit din noua carte a lui Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură – un volum în pregătire pentru Editura Polirom.
Robia romilor a fost desfiinţată în Moldova la 23 decembrie 1855 de domnitorul Grigore Ghica Vodă, iar la 20 februarie 1856 domnitorul Barbu Ştirbei a decretat dezrobirea romilor în Ţara Românească. La 20 februarie 2006 s-a celebrat împlinirea a 150 de ani de la acest important eveniment istoric. La o emisiune TV a fost invitat preşedintele Partidei Romilor, Nicolae Păun, reprezentantul comunităţii rome în parlament. Printre altele, liderul rom a descris cu legitimă indignare modul în care boierii români practicau ius primae noctis. În sensul că, atunci când avea loc pe moşie o nuntă ţigănească, boierul se folosea de privilegiul de a se culca primul cu mireasa, înaintea mirelui, în noaptea nunţii. „Vă daţi seama ce traumă era pentru mire?!“, a întrebat retoric reprezentantul romilor. „În primul rând era o traumă pentru mireasă“, l-a corectat cu bun-simţ moderatorul emisiunii. „Mda, sigur, şi pentru mireasă“, a adăugat nu prea convins Nicolae Păun, încercând să repare o gafă uzuală pentru un anume tip de mentalitate falocrată (puţocrată, cum spun ironic activistele feministe).
Un fel de „ius primae noctis“ sau privilegii sexuale
Se aminteşte destul de des despre un fel de ius primae noctis practicat de boierii români şi despre privilegiile sexuale exercitate de aceştia asupra roabelor ţigănci. Totuşi, după ştiinţa mea, nu există niciun studiu care să trateze această temă delicată şi importantă pentru cultura română (în sensul larg, antropologic, al termenului). Este vorba de o cutumă arhaică, de o lex nonscripta. O lege nescrisă care datează în Europa din Antichitate. Artemidor din Ephes (Onei
