Singurul scenariu în care fondul public de pensii poate scăpa de deficite impune creşterea vârstei de pensionare, corelată cu speranţa de viaţă la 65 de ani şi nu cu speranţa de viaţă la naştere, potrivit concluziilor unui studiu realizat de think-tank-ul Expert Forum şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti.
"Dintre cele şapte scenarii de decizie pe pensii analizate prin prisma efectelor peste 30 de ani, cel care are în vedere corelarea numărului de ani petrecuţi la pensie cu speranţa de viaţă la 65 de ani şi nu cu speranţa de viaţă la naştere, ceea ce înseamnă practic o creştere a vârstei de pensionare, este singurul care conduce la un echilibru între venituri şi cheltuieli în sistemul public de pensii", a declarat directorul executiv al Expert Forum, Suzana Dobre, potrivit Agerpres.
Aceasta a subliniat că este vorba despre "un scenariu minimal în care s-a luat în considerare doar creşterea vârstei de pensionare şi nu egalizarea vârstei de pensionare între băr-baţi şi femei - recomandare europeană care ar avea un efect pozitiv mult mai accentuat asupra fondului public de pensii".
Studiul elaborat de Expert Forum şi Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială ajunge la concluzia că "pentru creşterea veniturilor pensionarilor cel mai bun scenariu este economisirea suplimentară prin creşterea contribuţiilor în Pilonul II, încurajarea Pilonului III sau prin investiţii şi economisire în sistem bancar".
"Este cel mai realist scenariu, dat fiind faptul că presiunile care vor exista asupra Pilonului I vor fi semnificative şi acesta nu va reuşi pentru cei născuţi în 1967-1968 şi care vor ieşi la pensie în 2032-2033 să le ofere un nivel rezonabil de venituri", a spus Suzana Dobre.
Potrivit cercetătorilor, "pensia medie a < decreţeilor > va fi de 26% din salariu, dar anumite decizii pot duce chiar la o
