Alin Trăşculescu şi-a anunţat, marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, demisia din calitatea de deputat. El a făcut acest anunţ după ce în plen a fost prezentată cererea ministrului Justiţiei privind încuviinţarea arestării preventive şi raportul Comisiei juridice.

Dosarul cu propunerea de arestare preventivă a fostului deputat Alin Trăşculescu va ajunge la instanţa supremă după ce DNA va primi de la Camera Deputaţilor răspunsul privind încuviinţarea arestării, au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare. Acestea au precizat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rămâne instanţa competentă pentru soluţionarea unei eventuale propuneri a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de arestare preventivă a fostului deputat Alin Trăşculescu.

DNA aşteaptă să primească de la Camera Deputaţilor, prin intermediul Ministerului Justiţiei, răspunsul la cererea de încuviinţare a arestării preventive a lui Alin Trăşculescu, pentru a fi respectate astfel normele legale în vigoare, au adăugat sursele citate. Răspunsul Camerei în urma demisiei lui Alin Trăşculescu ar putea fi în sensul că solicitarea procurorilor anticorupţie este una rămasă fără obiect, ca urmare a demisiei. În acest context, au explicat sursele judiciare, odată ajuns un astfel de document la procurorii anticorupţie, aceştia vor proceda „de îndată“ la trimiterea dosarului de urmărire penală a lui Alin Trăşculescu, împreună cu propunerea arestării preventive pe numele acestuia. După ce dosarul va ajunge la instanţă, vor fi citate persoanele inculpate şi se va stabili un termen de judecată a propunerii DNA.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2012, inculpatul Alin Trăşculescu, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul denunţător Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50