Anunţul despre schimbarea directorului Instititului Cultural Român „Mihai Eminescu" din Chişinău a aţâţat spiritele. Unii au criticat numirea lui Valeriu Matei în locul lui Petre Guran, alţii, din contra, s-au bucurat de anunţul făcut de noua conducere a ICR de la Bucureşti, în frunte cu Andrei Marga.
Cei care au criticat numirea lui Matei au pus la îndoială calitatea sa de istoric, poet, politician, mai ales că e şi membru de onoare al Academiei Române. Alţii - ca Mircea V. Ciobanu şi Emilian Galaicu-Păun, care ştiu ce spun - i-au reproşat că a plagiat unele scrieri cu care acesta tare se mândreşte. Observăm astfel că USL nu a putut evita scandalul cu plagiatul nici la numirea unui nou director ICR la Chişinău şi acest lucru aduce speranţă că scenariul când atâtea capete care au pătimit la Bucureşti din cauza plagiatului (cu excepţia notabilă a premierului Victor Ponta) - se va repeta şi la Chişinău.
La rândul său, publicul larg nu a uitat ce prestanţă politică a avut Matei în anii ‘90 şi nici de implicarea sa în distrugerea Partidului Forţelor Democratice, proces în care un rol special l-a jucat adjutantul său pe nume Anatol Dubrovschi (alias Durakov), infiltrat, se spune, de oamenii lui Petru Lucinschi, în conducerea PFD. Unii l-au comparat pe Matei cu Iurie Roşca sau cu Corneliu Vadim Tudor. Ceea ce îl apropie de cei doi este extremismul politic, debitul verbal şi neputinţa de a discuta, pretenţia de a fi atotştiutor, precum şi o anumită agresivitate în discurs.
Dar problema nu e doar Matei, ci continuitatea proiectelor şi programelor iniţiate de Petre Guran, numit în fruntea ICR acum doi ani. Guran a iniţiat o serie de proiecte care păreau la început utopice, dar, graţie strădaniei şi consecvenţei sale, acestea au prins cu timpul un contur real. Este vorba, în primul rând, de cel mai ambiţios şi lăudabil proiect - restaurarea Casei Zemstvei din Ch
