Memorandumul avizat de Guvern privind bugetul UE pentru 2014-2020 relevă că România ar trebui să folosească dreptul de veto dacă preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, menţine o poziţie fermă legată de reducerea alocărilor inclusiv pentru România, mizându-se pe o renegociere în 2013.
Scenariul este inclus în memorandumul discutat în şedinţa de marţi a Guvernului şi care include detalii privind participarea României la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit surselor citate, calculele indică faptul că Uniunea Europeană ar urma să reducă totalul fondurilor de coeziune cu 12,5 miliarde euro, din care aproximativ jumătate doar din alocările destinate României, fapt considerat inacceptabil de către Guvernul de la Bucureşti.
Guvernul nu acceptă nici creşterea contribuţiei la bugetul UE, considerând că aceasta ar pune o presiune mai mare pe buget şi ar tăia din fondurile necesare pentru dezvoltare.
Executivul mai consideră că plăţile directe către agricultorii români ar urma să fie aduse de către UE la acelaşi nivel cu cele din alte state abia peste şase ani, nu în patru ani cum era prevăzut, ceea ce ar mări decalajele între producătorii agricoli din diferite ţări membre.
Guvernul arată totodată că România ar trebui să se opună unei intenţii a UE de a reduce cuantumul decontărilor pentru proiecte UE, de la 85% la 75%, deoarece astfel ar creşte nivelul de cofinanţare impus autorităţilor române.
"România susţine un buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creşterii, coeziunii şi ocupării. Viitorul buget european trebuie să reflecte legătura solidă între priorităţile de finanţare ale bugetului UE şi obiectivele Strategiei Europa 2020, prin care se asig
