Combaterea corupţiei în justiţie: un interviu cu Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ (Timpul).

Mai multe comentarii din presa de astăzi discută recenta decizie a Institutului Cultural Român de a-l schimba pe şeful filialei Chişinău, Petre Guran, cu scriitorul şi fostul politician Valeriu Matei. Istoricul Igor Caşu analizează în „Adevărul” controversa care a scindat în acest subiect intelectualitatea locală şi îşi prezintă aprecierea personală: „anunţul despre numirea lui Valeriu Matei este regretabil şi trist din perspectiva faptului că toate începuturile nobile ale fostului şef ICR Chişinău vor fi compromise sau ideea lor va fi deturnată în scopuri departe de domeniul academic”, este părerea autorului pentru care Valeriu Matei nu are capacităţile necesare pentru a continua niciunul dintre marile proiecte iniţiate de Petre Guran, iar banii pe care i-a investit România în aceşti ani se vor duce pe apa sâmbetei în opinia sa.

Consideraţiile comentatorilor de la „Jurnal de Chişinău” sunt la fel de severe cu noul director al instituţiei. Într-un articol întitulat „Iz politic la ICR”, publicaţia scrie că „în afară de motive politice, clientelare, este dificil de imaginat de ce a fost preferat Valeriu Matei, care, potrivit autorului, nu ar avea calitatea lui Guran de a uni oameni diferiţi. „E regretabil că politicianismul erodează şi instituţiile menite să ne reapropie, să reînnoade firele de memorie culturală între românii de pe malurile Prutului”, mai apreciază autorul.

Constantin Tănase scrie însă în „Timpul” că contestarea vehementă a candidaturii scriitorului Valeriu Matei la funcţia de director al Institutului Cultural Român este o bilă neagră, în primul rând, pentru Bucureşti şi abia în al doilea rând pentru V. Matei”. „Pentru că Chişinăul intelectual şi cultural românesc e bântuit de fantomele luptelor intestinale, orice altă candid