Gazele de şist, dacă vor fi exploatate în Dobrogea, nu vor afecta turismul. În plus, în eventualitatea unei poluări, firmele vor plăti despăgubiri importante. Acestea sunt numai două dintre concluziile exprimate de preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa, Mihai Daraban, ieri, într-o conferinţă de presă. "Nu există niciun interes al gazelor de şist la mai puţin de opt kilometri de coastă, în interior. Ei au spus că estimează ca în zona litorală gazele de şist să fie pe la 1.200 de metri adâncime, insuficient pentru adâncimea de foraj şi de exploatare, care este între 2.000 şi 4.000 de metri. Deci, sub nicio formă nu se apropie la mai puţin de opt kilometru de coastă. Vorbim deci de o zonă situată dincolo de Mangalia", a declarat Daraban, care a organizat mai multe dezbateri pe acestă temă, inclusiv cu reprezentanţii Chevron.
Prospecţiunile, exact ca cele pentru apă
Mihai Daraban a mai spus că, dacă lucrurile ar merge bine, s-ar scoate primul metru cub de gaz în patru ani. În opinia sa, Agenţia de Mediu Constanţa nu ar trebui să blocheze - aşa cum afirmă că o face acum - prospecţinuile pentru a stabili dacă în Dobrogea există sau nu gaze de şist. Problema este că noi ne opunem atât de mult încât nici firma aia care face prospecţiuni, căria îi va lua un an jumate spună dacă avem sau nu gaze. "Acele prospecţiuni, în acelaşi mod, se fac şi pentru rezervele de gaze natrurale clasice, pentru petrol şi pentru apă potabilă, în toate părţile ţării", a explicat Ion Dănuţ Jugănaru, directorul general al CCINA. Ce implică de fapt ele: ca o firmă românească, Prospecţiuni SA, să pună electrozi în pământ, pe care să îi lege cu liţă, să trimită impulsuri care să fie citite şi interpretate de calculatoare. Fără explozii. "Aici e problema. Ne certăm toţi, ne încăierăm, dar s-ar putea să vină băieţii ăaia să spună că e un fiascp, n
