După venirea la putere a USL la București, declarațiile anti-americane și anti-europene s-au întețit.
Parteneriatul dintre Statele Unite si România va deveni „o piatra de temelie a scutului european al NATO” a declarat miercuri ambasadorul american in Romania, Mark Gitenstein la ceremonia de aniversare a zece ani de la invitarea României in Alianta Nord Atlantica.
Din 2002 pina acum România si-a modernizat armata, si-a restructurat serviciile secrete, i-a dat la o parte pe specialistii vechiului regim, care mai lucrau in structurile speciale, si si-a schimbat net pozitiile de politica externa, mai ales dupa alegerile din 2004, cind Traian Băsescu a devenit presedinte si a lansat celebra axa București-Washington.
Șeful statului român a mizat in cele doua mandate de presedinte pe consolidatrea relatiilor cu Occidentul, pornind de la ipoteza ca modernizarea României nu poate avea loc decit odata cu integrarea sa deplina in comunitatea euro-atlantica. In spatele acestui angajament nescris au existat insa o serie de forte sistemice, care au incercat schimbarea directiei si boicotarea strategiei prezidentiale.
Suspendarea lui Traian Basescu in 2007, dupa ce a scos dosarele fostei securitati din arhiva Serviciului Român de Informatii si dupa primirea României in Uniunea Europeana a fost un prim semnal ca drumul dinspre Est spre Vest s-ar putea sa fie reversibil.
In 2009, cind au avut loc alegeri prezidentiale, candidatul stingii, Mircea Geoana, un pro-occidental convins, a fost trimis pe furis de consilierii lui la Moscova pentru tratative, dar lucrurile au iesit la iveala si au fost contabilizate in cele din urma impotriva lui, in vreme ce anul acesta odata cu venirea la putere a coalitiei de centru-stinga, declaratiile anti-americane si anti-europene s-au întețit.
Traian Basescu a semnat in toam
