Studiul, care a fost finanţat de asociaţia administratorilor de pensii private, încearcă să arunce o privire (cam alarmistă, n.n) asupra valorii pensiei medii şi deficitului fondului de pensii ca procent din PIB în momentul în care sistemul va fi asaltat de decreţeii proaspăt retraşi din activitate, propunând în final câteva soluţii pentru atenuarea impactului. Ne-am permis însă să ajustăm pentru cititorii României Libere procentele, raportând pensia viitoare nu la salariul brut precum autorii studiului, ci la cel net, rezultatul obtinut in acest caz fiind mai putin infricosator (în definitiv, vă interesează câti bani aduce poştaşul raportat la ultimul salariu "în mână" nu la cât aveaţi pe cartea de muncă, nu?). Înainte de a discuta despre valoarea pensiilor peste 20 de ani ţineţi însă cont că instrumente "absolut sigure" precum bondurile guvernamentale pot deveni "toxice" în cazul unei crize majore a datoriilor suverane, mergând până la falimentul unor state prea îndatorate (n-ar strica deci să economisiţi şi să investiţi suplimentar, din vreme şi pe cont propriu).

Scenariul 1. Este scenariul de bază, cu legislaţia nemodificată. Astfel, până în 2020 pensia va fi indexată 100% cu inflaţia la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu brut, între 2021-2030 indexarea cu evoluţia salariului mediu brut se reduce anual cu 5% iar din 2030 pensia va fi indexată doar cu inflaţia. Vârsta de pensionare creşte gradual ajungând până în 2030 la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. În această ipoteză, pensia medie care reprezintă în acest moment aproximativ jumătate din salariul mediu net va scădea la 33% din acesta pentru cei care au ocolit pilonul II şi va reprezenta 47% pentru cei care vor beneficia şi de pensia privată. Deficitul fondului de pensii va atinge 2,5% din PIB în 2019; în 2011 deficitul a fost de 13,3 miliarde lei (2,3% din PIB). @N_P