În perioada 2007-2013, România a avut la dispoziţie 34 de miliarde de euro din banii europeni. Din această sumă, am reuşit să cheltuim mai puţin de zece procente. Astfel, cu o rată de absorbţie de numai 9,72% din fondurile alocate în actualul exerciţiu bugetar european, România merge la Bruxelles pentru a cere să aibă şi mai mulţi bani la dispoziţie în următorii şapte ani.

Rata finală de absorbţie de la finalul cadrului financiar multianual în curs, incluzând cei doi ani de prelungire (deci până în 2015) va fi, conform unor estimări, de aproximativ 20%, deoarece există în prezent multe facturi care aşteaptă să fie evaluate sau proiecte care aşteaptă deblocarea.

Chiar şi aşa, România tot va rămâne statul membru cu cel mai prost nivel de folosire a banilor europeni. La polul opus se află Polonia, care va ajunge să absoarbă aproape 100% din fondurile europene alocate prin cadrul financiar 2007-2013, bani care au fost o resursă nepreţuită pentru dezvoltarea acestei ţări.

Defalcat, dintr-un buget multianual total de 976 de miliarde de euro pentru credite de angajament şi 925 de miliarde pentru credite de plată (ajustate), ţării noastre i-au fost alocate aproximativ 5,5 miliarde de euro pentru agricultură, 8 miliarde pentru dezvoltare rurală şi aproape 20 de miliarde în cadrul politicii de coeziune.

Câţi bani au fost alocaţi României (total stânga) în perioada 2007-2013 şi câţi a reuşit România să folosească (dreapta) // SURSA: MAEur

Oricum vom primi mai mult

Propunerea Comisiei Europene, făcută la începutul verii, prevede ca plafoanele pentru bugetul multianual următor să fie de 1.033 de miliarde de euro pentru credite de angajament şi 987 miliarde euro pentru credite de plată.

Într-un policy brief publicat cu câteva zile înaintea summitului crucial de la Bruxelles pe tema viitorului cadru financiar multianual, Centrul