Ne trec frecvent prin fața ochilor sumedenie de povești ale conaționalilor stabiliți peste hotare, unele pozitive, înălțătoare, altele care însă aduc în lumină exemple mai puțin demne de urmat. Cu fiecare zi ce trece avem sentimentul că le-am auzit pe toate, dar o poveste recentă vine să doboare aceste convingeri consolidate în pripă.

„Sunt cetățean italian, dar în România simt că trăiesc fiecare minut, fiecare clipă, eu simt țara aia, simt că doar acolo sunt vie, trăiesc”.

Afirmația de mai sus aparține unei adolescente în vârstă de 16 ani, născută în România, în Moțca dar crescută în Italia încă de la vârstă de trei ani. Deși este cetățean italian cu drepturi depline, adolescenta Sorina Pasat are un singur vis: „Să obțin diploma de bacalaureat și să mă întorc în România!”

„Visul meu să revin acasă, să trăiesc acolo o perioadă și apoi să decid singură dacă vreau și pot să trăiesc într-o altă țară.

Mi se pare că am fost efectiv smulsă din patria mea fără să-mi pot da acordul, având în vedere că aveam doar trei ani. Nu mi se pare drept. Vreau să fiu eu cea care decide să părăsească România, în cazul în care voi decide vreodată așa ceva”, ne-a declarat Sorina încă de la începutul interviului.

În Italia, adolescenta urmează cursurile unei școli de teatru, fiind și elevă a unui liceu de științe umanistice.

Sorina Pasat și-a manifestat atașamentul pentru țara natală dintotdeauna, motiv pentru care nu a ratat nicio ocazie prin care a putut aduce un elogiu României.

Astfel, la vârsta de doar 14 ani, cu prilejul susținerii unui proiect la finalul absolvirii școlii generale, avea să impresioneze, până la lacrimi, comisia de evaluare constituită din profesori italieni, după ce le-a vorbit despre Revoluția română din 1989.

„După examenul susținut la finalul primilor opt ani de școală, fiecare elev a avut un proiect de prezentat comi