Săptămâna europeană are ca punct principal pe agendă Consiliul European de joi şi vineri, o reuniune extraordinară la masa căreia statele membre UE vor căuta un compromis pentru cadrul bugetar al UE pentru intervalul 2014-2020, după o perioadă de polemici aprinse pe această temă. Deşi bugetul UE trebuie adoptat cu unanimitate la nivelul celor 27 de ţări din Consiliu, plus Croaţia, dezbaterea în jurul acesteia a generat discordie şi polemici intense.
Statele UE par împărţite în două tabere, în cea a ţărilor net contributoare stând membrii mai vechi şi mai bogaţi ai Uniunii cum ar fi Germania, Olanda, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Austria, care doresc o reducere a anvelopei bugetare de 1.033 de miliarde de euro propusă de Comisia Europeană pentru perioada celor şapte ani. Mai precis, voci din capitale precum Londra și Stockholm au cerut intens o sumă cu 150 de miliarde Euro mai mică în vistieria comunitară. Argumentul lor e că reducerile din perioada de austeritate trebuie aplicate și la nivel European, nu numai în bugetele naționale ale statelor membre.
De cealaltă parte se află aşa-numitul grup al "Prietenilor Coeziunii", format din 15 ţări din Centrul Estul şi Sudul Europei beneficiare nete în ultimul sfert de secol al fondurilor de coeziune. Politica de Coeziune vizează reducerea decalajelor între ţările dezvoltate şi cele nou venite în clubul UE. Acestui capitol îi sunt alocate circa 43% din totalul bugetului UE, celălalt capitol important, cu 44%, fiind Politica Agricolă Comună (PAC), din care se fac plăţile directe pentru fermieri.
Un alt grup de ţări cum ar fi Franţa, Irlanda, Italia, Spania, cu importante sectoare agricole, au interese majore legate de PAC, nefiind dispuse să accepte reducerea acesteia, ameninţând că vor folosi dreptul de veto dacă tăierile vor afecta drastic nivelul banilor promişi fermierilor lor.
Propuneri
