Daca ajungi in Tulcea, oras situat pe 7 coline, la fel ca si Iasiul, dar ca si Roma, nu ai cum sa nu observi, chiar daca nu esti genul de om care sa mearga duminica de duminica la biserica, multitudinea de lacasuri de cult diferite, uneori chiar de pe aceeasi strada.
In total sunt 22, din care 15 biserici ortodoxe (4 de rit vechi), o biserica romano-catolica, una baptista, una adventista, doua case de rugaciune, o sinagoga si o moschee. Insa mai colorat le numesc localnicii, pentru care, adesea, nici nu conteaza la ce biserica merg de Paste sau Craciun: templul evreiesc, biserica greceasca, ruseasca, armeneasca, bulgareasca etc.
Nu putine au fost cazurile in care copiii romani au fost botezati la micuta biserica ruseasca sau in care tot romanii aleg sa mearga de Paste la biserica greceasca, desi aflata la o aruncatura de bat de Catedrala Sf. Nicolae, ridicata in anul 1865, in timpul stapanirii otomane.
Exotica, insa, pentru turisti este geamia Azzizie, lacasul de cult al comunitatii musulmane.
Fascineaza insa si biserica armeneasca, asa cum o stiu tulcenii (dupa denumirea ei, parohia Sf. Grigorie Luminatorul). Initial biserica apartinea cultului armeano-gregorian. A fost cladita pe un teren care facea parte din cartierul armenesc. Pentru ridicarea acestei biserici au contribuit cu donatii si ajutoare atat enoriasii din Tulcea, cat si negustorii armeni care treceau cu marfuri prin oras.
Ceea ce stiu tulcenii sub numele de Biserica cu Ceas este, in realitate, biserica bulgareasca, Biserica Sf. Gheorghe, ridicata la mijlocul anilor 1800 de catre primul val de colonisti bulgari veniti din sudul Basarabiei.
In orasul cu aproape 100.000 de locuitori, pe langa majoritatea covarsitoare de romani, traiesc rusi-lipoveni, turci, ucraineni, tatari, italieni, armeni, maghiari, germani, evrei, grec
