La viitorul Consiliu European, cu ocazia discutarii proiectiei bugetare a UE pe anii 2014-2020, domnul Traian Basescu are de ales intre a-si trada tara (europeana) si a-si trada protectorii straini (national-populisti). O a treia posibilitate nu exista. Acesta este capatul drumului pentru Presedintele Romaniei. Jocul se incheie aici.

Asemenea multor razboinici hiper temerari, Traian Basescu a inaintat in terenul advers contand pe capacitatea sa combativa si increzator in mitul propriei invincibilitati, fara a observa ca se departeaza prea mult de baza si ca isi descopera flancurile. Astfel a cazut in capcana si s-a trezit inconjurat fara posibilitatea de a mai manevra. Acum incearca cu disperare sa iasa din incercuire printr-un truc psihologic bazat pe intimidarea si dezbinarea adversarului supus acuzelor de anti-europenism si rusofilie (sic!), precum si pe mobilizarea sprijinului popular in favoarea unei "solutii negociate" oferita ca alternativa la respingerea prin "veto" a bugetului otravit.

Asadar, Presedintele vrea sa negocieze! Ce, in numele cui si cu cine?

Ce doreste domnul Basescu sa negocieze? Procedura nu ofera nici unui stat membru vreun drept de veto. Ea prevede, doar, adoptarea hotararii in cauza cu unanimitate. Cine nu este de acord cu bugetul se va pronunta impotriva. Cine este de acord va vota pentru. Este oare pozitia Romaniei impotriva unui buget care o priveaza de posibilitatea obtinerii unor fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, negociabila? Cu alte cuvinte, are in vedere reprezentantul Romaniei posibilitatea de a accepta proiectul de buget propus de Presedintele Consiliului European in conformitate cu "instructiunile" primite de la "prietenii austeritatii" (autoproclamati "prieteni ai cheltuirii corecte")? Daca aceasta posibilitate este exclusa - ceea ce a cerut Guvernul USL - inseamna ca negocierile vor purta asupr