- Social - nr. 227 / 21 Noiembrie, 2012 Literatura/poezia pentru copii este un gen literar ce se adreseaza unui anumit segment de varsta, respectiv celor aflati la anii copilariei sau ai adolescentei (de la 1 an pana la 18 ani). Este un gen literar care s-a nascut destul de tarziu, in secolul al XIX-lea, si a cunoscut o extindere abia in secolul al XX-lea. Asa scrie in Dictionar, si asa si este. Numai ca... A scrie pentru copii este extraordinar de greu, daca nu esti... copil. Sau, mai ales, daca ai incetat sa fii copil. In fond, ce si mai ales cum devenim cand nu mai suntem copii? Nici nu vreau sa ma gandesc macar, la modul serios. Poate, de aceea, oricat de ninse ne-ar fi sufletele, nu incetam niciodata sa ne refugiem in visul din povesti si, mai ales, sa credem in el. E motivul pentru care prima specie a literaturii pentru copii o constituie basmele. Stim, din propriile aduceri aminte, ca ele, basmele, au circulat, initial, pe cale orala, insotite de mangaierea calda a mamei, a tatei, a bunicii, bunicului, fiind apoi culese, si, dupa modelul celor populare, au fost scrise basmele culte. Basme populare? Hopa! De ce le-au numit oamenii mari... populare? Daca ne referim la cele comunicate in sezatori si culese de persoane cu carte, e alta... poveste. Putem considera ca sunt populare fiindca au o larga circulatie? Fireste. Dar cele culte, odata tiparite, nu au o circulatie si mai mare? Si atunci, cele culte nu sunt populare? Nu pot deveni? Oare actiunea se petrece doar la tara? Personajele sunt doar tarani isteti sau animale fermecate? Si, ce, astea nu le intalnim si la oras? Gata! V-am incurcat de-a binelea. De ce? Fiindca m-am jucat cu voi! De ce? Fiindca am citit poeziile lui Romeo si mi-a venit un chef de joacaaaaaa! Si de scuturat dudul batran din curtea bunicilor, cu cerceii aceia mari si vinetii cat prunele de Bistrita... Prietenul meu Romeo Morari, poet, publ