Institutul Naţional de Statistică a confirmat zilele trecute, şi la nivel oficial, ceea ce majoritatea cetăţenilor ştiau de luni bune. Recesiunea economică se prelungeşte pe termen nedefinit, iar speranţele sunt tot mai reduse nu pentru o redresare semnificativă, ci doar pentru o stabilizare a tendinţei negative.
Mai mult, asistăm la o contracţie economică pe fondul creşterii accelerate a preţurilor de consum. Fenomenul este cunoscut sub numele de stagflaţie şi reprezintă cel mai teribil monstru dintre cei care populează coşmarurile băncilor centrale.
Speculatorii, seceta, cartofii sau şocurile externe sunt ţapii ispăşitori aduşi în faţa populaţiei, cu fervoarea unui Goebbels, de către propagandiştii băncilor naţionale. Ministrul Instruirii Populare şi Propagandei din Reichul nazist a declarat că "dacă spui o minciună suficient de mare şi o repeţi, oamenii vor ajunge să o creadă", sfătuindu-i pe zeloşii săi urmaşi ce trebuie să facă: "Propaganda trebuie să fie populară, nu atractivă din punct de vedere intelectual. Nu este sarcina propagandei să descopere adevărurile intelectuale".
Cu aproape patru ani în urmă (n.a. articolul "L' de la recesiune" din "BURSA", 09.02.2009) scriam că varianta unei recesiuni sub forma literei "L" este cea mai probabilă pentru România, deoarece "guvernul este hotărât să menţină o structură economică profund dezechilibrată", în condiţiile în care "cheltuielile vor trece fără rezultate, iar datoriile vor rămâne intacte şi fără surse de finanţare".
Datoriile nu au rămas, însă, intacte, ci au crescut foarte mult, pe fondul unor dificultăţi tot mai mari de finanţare şi a contracţiei economice. Conform datelor oficiale şi a celor mai optimiste prognoze privind creşterea economică din 2012, în ultimii patru ani PIB-ul a înregistrat o contracţie de circa 4%, în condiţiile unei creşteri a preţurilor cu 21% (vezi grafic 1),
