Persoanele care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole au obligaţia înregistrării contractelor de arendă la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Judeţene (DGFPJ) Iaşi în termen de 15 zile de la data încheierii lor.
Conform Ordonanţei de Guvern nr.125 din 2011, referitoare la modificarea regimului fiscal al veniturilor obţinute din arendare, persoanele fizice ce realizează venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniu personal au obligaţia înregistrării contractelor de arendă, respectiv a rapoartelor juridice la organul fiscal în termen de 15 zile de la încheierea acestora.
De asemenea, contribuabilii sunt obligaţi să precizeze în scris în contractul sau în raportul juridic modalitatea de impunere a venitului net – cote forfetare sau sistem real.
Reţinerea la sursă a impozitului (cote forfetare)
Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către arendaşi la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
Impozitul calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se virează la bugetul de stat până pe data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut şi se trece în formularul 100 – „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat“, la rubrica „Impozit pe venituri din arendă“ de către plătitorul de venit.
Persoanele care obţin venituri din arendă şi pentru care impozitarea se face prin metoda cotei forfetare nu au obligaţia depunerii formularului 200 – „Declaraţie privind veniturile realizate din România“.
Determinarea impozitului în sistem real
Contribuabilii ce realizează venituri din arendare şi au optat în contractul încheiat pentru determinarea venitului