Cei 1,7-2 milioane de angajaţi români cu vârste cuprinse între 40 şi 45 de ani, aşa-numiţii "decreţei" născuţi într-o perioadă de baby-boom generată de interzicerea avorturilor în timpul comunismului, vor ajunge peste 20 de ani la vârsta pensionării.
În ultimii ani s-a tot discutat despre modul în care statul va reuşi să le plătească pensiile având în vedere că numărul contribuabililor este semnificativ mai redus decât cel al pensionarilor. Cele mai recente date arată că la un număr de 5,3 milioane de pensionari există 4,3 milioane de salariaţi, iar deficitul la fondul de pensii creşte semnificativ de la an la an, depăşind în prezent 3 miliarde de euro. Statul cheltuieşte anual pentru plata pensiilor aproximativ 10 miliarde de euro, adică 22-23% din bugetul consolidat. Cine va plăti peste 20 de ani pensiile "decreţeilor"?
"Decreţeii îşi vor plăti pensiile singuri prin contribuţiile pe care le fac acum prin pilonul al II-lea şi al III-lea dar şi pentru că vor munci mai mult timp", a spus Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii Bucureşti, la un seminar de profil organizat de Expert Forum.
Profesorul a adăugat că viitoarele pensii ale decreţeilor sunt puse sub risc şi de dezechilibrul dintre cei care contribuie la sistemul de pensii de stat şi cei ce consumă aceste fonduri. "România este într-o situaţie foarte specială. Avem o majoritate dependentă de stat care nu este activă. Aproximativ 5 milioane de persoane contribuie la sistemul de pensii de stat şi avem restul de până la 19 milioane de persoane care consumă. În aceste condiţii, oricât am dori noi să avem un sistem de pensii generos, nu se poate", a explicat Marian Preda.
Statistica arată că în şase ani în intervalul 2006-2011 ponderea cheltuielilor cu pensiile a urcat de la 6% la 8% în PIB. În acelaşi timp pensiile generau la sfârş
