România marchează, miercuri, 21 noiembrie, zece ani de când a primit oficial invitaţia de a deveni membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Summitul NATO de la Praga, desfăşurat pe 21 şi 22 noiembrie 2002, a însemnat un pas important în evoluţia celei mai puternice organizaţii de apărare colectivă din istorie.
Participarea României la operaţiuni de menţinere a păcii şi de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani şi Afganistan şi angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.
La Summitul de la Washington din aprilie 1999, NATO reafirma angajamentul Alianţei de a invita state din Centrul şi Estul Europei în viitorul apropiat. De asemenea, Alianţa a prezentat Membership Action Plan (MAP), care punea bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare individuală a ţărilor candidate.
În intervalul de timp între summitul de la Washington şi cel de la Praga, România a fost vizitată de înalţi responsabili ai Alianţei în repetate rânduri pentru a verifica stadiul măsurilor de aderare. Astfel, secretarul general al NATO Javier Solana s-a aflat în România în iulie 1999, iar succesorul acestuia, lordul George Robertson, a efectuat două vizite la Bucureşti, în februarie 2000 şi decembrie 2001. Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Joseph Ralston, a vizitat şi el România în iunie 2000 şi ianuarie 2002.
Eforturile conjugate ale factorilor de decizie din România de îndeplinire a obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO şi eforturile active ale diplomaţiei române au condus la adoptarea deciziei de la Praga a liderilor statelor membre NATO. Oficialii Alianţei au remarcat eforturile ţării noastre în planul asigurării stabilităţii şi securităţii Balcanilor, în misiuni ale Alianţei.
După atentatel
