Una dintre soluţiile pentru ca sistemul bancar din România să evite pe viitor probleme similare cu cele din cazul recent al fraudelor bancare de circa 22 de milioane de euro este ca băncile să aibă acces la datele de la Evidenţa Populaţiei, pentru a putea verifica dacă actele depuse în dosare sunt false sau nu. Declaraţia îi aparţine lui Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank, singura bancă comercială de stat din România, care deţine şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Române a Bancherilor (ARB).

"Nu cred că este în sarcina direcţiei de supraveghere sau a BNR să urmărească toate cazurile care se pot întâmpla. Din păcate nu întotdeaua se pot evita astfel de situaţii. Există posibilitatea de a apărea dosare false. ARB depune eforturi de mai mult timp pentru a obţine acordul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pentru ca, aşa cum un cetăţean poate fi verificat la graniţă dacă are o carte de identitate care să nu fie falsă şi băncile să aibă acces la datele evidenţei populaţiei şi să-i identificăm pe cei care vin cu documente false. Nu am obţinut încă avizul", a declarat el, în cadrul seminarului EU-COFILE 2012, eveniment organizat de BNR, Alpha Bank şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB).

La sfârşitul lunii octombrie, procurorii DIICOT au cerut arestarea a 33 de persoane în cazul unei "caracatiţe" de fraudare a creditelor, printre ele numărându-se un vicepreşedinte al BRD, a doua cea mai mare bancă din România, dar şi o serie de oficiali din instituţii precum Fiscul şi AVAS, conform referatului DIICOT, citat de Mediafax.

Procurorii au estimat că valoarea totală a fraudelor ar fi putut ajunge până la 22 de milioane de euro, frauda efectivă fiind de circa 4 milioane de euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a condamnat în mod public redactarea anumitor pasaje în referatul de cerere de arestare