Deşi conform indicatorilor locali concentraţia de praf în aer din Timişoara, şi din Timiş în general, a mai scăzut, România e în continuare pasibilă de amenzi din partea structurilor europene de profil, din cauza depăşirilor cantităţilor de praf maxime admise în aer.
Aproape 60 de depăşiri în acest an
Catalogată de Comisia Europeană drept unul dintre cele mai prăfuite şi poluate centre urbane din spaţiul comunitar, aflându-se pe lista de mari oraşe din România unde se depăşeşte frecvent concentraţia maximă admisă de praf în aer, Timişoara a încercat în ultimii doi ani să reducă gradual cantitatea de pulberi în suspensie prezente în atmosferă. Pentru ca România să nu rişte sancţiuni usturătoare pe linie de mediu, autorităţile locale au iniţiat programe menite să scadă cantitatea de praf din aer şi, periodic, au organizat şi şedinţe pe această temă la Prefectură. Ultima şedinţă a Comisiei de monitorizare a calităţii aerului a avut loc la începutul acestei săptămâni la Prefectura Timiş, iar concluziile nu au fost foarte optimiste.
Astfel, deşi indicatorii arată că nivelul poluării cu praf în Timişoara şi în judeţ a mai scăzut, staţiile de monitorizare a calităţii aerului din judeţ au continuat să înregistreze zeci de depăşiri ale valorilor impuse de U.E. În Timişoara, la cele două staţii de monitorizare a calităţii aerului şi la staţia de la Carani s-au înregistrat în acest an aproape 60 de depăşiri ale valorilor normale admise în ceea ce priveşte concentraţia de praf din aer, valori care pot constitui tot atâtea motive pentru amendarea României de către forurile europene de profil.
În plus, până la sfârşitul anului s-ar putea înregistra şi mai multe depăşiri ale valorilor maxime admise, pentru că, în general, în lunile de iarnă cantitatea de praf generată este mai mare decât pe timp de primăvară şi vară. “Pe perioada sezonului
