Conform evidenţelor Ministerului Agriculturii, anual, suprafaţa ieşită din circuitul agricol creşte în România. Majoritatea terenurilor agricole care îşi pierd utilizarea în scop agricol fac obiectul tranzacţiilor imobiliare. Pentru că la nivel mondial se vorbeşte tot mai mult despre iminenţa unei crize alimentare, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să limiteze fenomenul scoaterii de terenuri din circuitul agricol, prin instituirea unor taxe suficient de mari încât să contracareze această tendinţă. Dacă Timişul era unul dintre judeţele cele mai afectate de acest fenomen, acum problema pare să se mai estompeze.

Îngrijorări la nivel european

Preocupaţi de iminenţa unei crize alimentare globale, reprezentanţii Co­misiei Europene au făcut în ultima pe­rioadă demersuri pentru limitarea fe­nomenului de scoatere de suprafeţe din circuitul agricol, intenţionând să re­co­mande statelor comunitare să instituie taxe mai mari pentru scoate­rea de suprafeţe din circuitul agricol.

Comisia Europeană a susţinut, în­că din 2001, taxarea suplimentară a operaţiunilor de scoatere din circuitul agricol, precizând că pământul folosit pentru producţia agricolă este regula, iar scoaterea terenurilor din circuitul agricol, excepţia. “Terenurile nu se epui­zează dacă sunt exploatate în mod raţional, iar atunci când acestea sunt scoase din circuitul agricol, temporar sau definitiv, trebuie avute în vedere interesele statului privind asigurarea unei producţii agricole optime şi atra­ge­rea în circuitul agricol a altor supra­feţe”, susţin specialişti în politici agri­cole ai C.E.

În România, pe lângă scoaterea ne­justificată de suprafeţe de teren din circuitul agricol, se remarcă şi feno­me­nul lăsării nelucrate a unor supra­feţe din ce în ce mai mari de teren. Anul trecut, de exemplu, circa trei milioane de hectare au fost lăsate nelucrate. Dac