Cei care se ocupă de mai mult timp de creşterea caprelor spun că îţi poţi deschide o fermă şi cu 30 de capete, care ar costa în jur de 10.000 de lei, iar banii îi poţi recupera din primul an.
Printre copaci, din deal coboară un cârd de capre până la poale. Le însoţeşte Breazu, un câine ciobănesc. Nu latră şi nu le arată drumul, mai mult le păzeşte de jivinile care ar putea apărea prin pădure. În mijlocul caprelor e Cătălin, un tânăr de 30 de ani din Aluniş, o comună aproape de Slănic Prahova, care, în urmă cu vreo 5 ani, i-a luat oile lui taică-su şi le-a schimbat cu capre. Acum a ajuns la 70.
Mentor în afacere i-a fost Nicolae Teju, un vecin din sat, om cu funcţie în Sindicatul Naţional al Crescătorilor de Ovine şi Caprine. "I-am zis, «lasă oile, că n-ai ce face cu ele». La capră producţia e mult mai mare, aproape dublă. Ai 50 de kilograme de brânză pe an şi 280-300 de litri de lapte", explică cum stau lucrurile crescătorul Teju, care a ajuns în aproape 7 ani la o turmă de 200 de capre.
Teju spune că l-au căutat mulţi tineri interesaţi să-şi deschidă o fermă de capre. Laptele şi brânza au început să fie din ce în ce mai căutate, pentru că sunt mai sănătoase decât produsele de la celelalte animale.
Psihologia caprei
Dacă vrei să-ţi deschizi o astfel de fermă, trebuie să ştii un pic şi din psihologia animalului. În momentul în care sunt multe capre în turmă, peste 100, producţia scade considerabil.
"Capra e un animal foarte curios. Dacă iau o cracă şi le-o pun în apropiere se adună 7-8. În momentul în care sunt multe, li se pare că fiecare mănâncă ceva mai bun, se plimbă dintr-o parte în alta şi nu se mai hrănesc. Cel mai bine e în cârduri mai mici", explică fermierul.
La căprărie, Cătălin e un fel de om orchestră: le duce la păscut, le mulge şi face brânza. "Vând la clienţi
