Voturile negative din şedinţa de joi a Secţiei pentru procurori a CSM erau previzibile, date fiind tonul discuţiilor, nu de puţine ori contradictoriu sau chiar ironic, dar şi atitudinea celor doi candidaţi - unul slab pregătit, cu răspunsuri stârnind zâmbete, iar un altul, când timorat, când acid.
Deşi potrivit Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, şedinţa de joi, în cadrul căreia au fost audiaţi cei doi candidaţi pentru funcţiile de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi de procuror general al României, a părut un simulacru, ştiindu-se de la început că scorul va fi negativ pentru cei doi procurori aspiranţi la cele două poziţii de conducere din Ministerul Public.
Ioan Irimie nu a convins deloc, încă de la primele fraze, că ar putea fi un lider al procurorilor anticorupţie. "Una e să fii şef la DNA, şi alta e să fii procuror în DNA" - vorba lui Daniel Morar, ale cărui întrebări au fost decisive pentru respingerea celor doi candidaţi.
Neştiinţa, răspunsurile în doi peri, lipsa de rezultate în activitate dovedite cu prisosinţă de Irimie au creat însă cadrul necesar pentru ca Daniel Morar, cunoscător al mecanismului DNA, să arate că el ştie vulnerabilităţile sistemului. El s-a străduit să dea de înţeles - prin întrebările puse, dar şi prin remarcile de-a lungul audierilor - că ar fi putut fi un mai bun candidat pentru funcţia de procuror general şi că şi-a făcut treaba cât a fost şef la DNA.
De altfel, Morar a avut şi timp, din 2 octombrie până acum, să constate şi "cifric" - vorba lui Irimie - nerealizările Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică sau ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care au funcţionat până la începutul lunii octombrie sub conducerea Codruţei Kovesi. @N
