Fostul președinte al Institutului Cultural Român a analizat volumul „Ce rămîne. William Faulkner și misterele ținutului Yoknapatawpha”, de Mircea Mihăieș. Sursa: Razvan Valcaneantu
Pe 22 noiembrie, la standul Polirom de la Târgul de carte Gaudeamus s-a lansat volumul recent apărut „Ce rămîne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha”, de Mircea Mihăieş.
Întâlnirea cărţii cu amatorii de lectură a fost prefaţată de intervenţii ale lui Horia- Roman Patapievici şi Dan C. Mihăilescu. Moderator a fost Adrian Şerban.
„Aş vrea să vă spun câte ceva despre intenţia şi structura acestei cărţi. Există o cheie care arată retrospectiv cum autorul şi-a construit structura pe capitole şi cum a împărţit cărţile lui Faulkner în şapte capitole. (...) Influenţele calviniste – predestinarea şi natura omului - apar în mod fundamental în structura cărţii şi în opţiunea pentru tramă pe care William Faulkner o adoptă. Or, cum spunea un exeget care s-a ocupat de operele scriitorului, influenţele calvinismului care apar în proza acestui arhimodern sunt nu mai mari decât ar fi rezultat prin simpla lui recunoaştere nominală: «Sunt calvin»”, a explicat Horia- Roman Patapievici.
El a adăugat: „Este o schemă de interpretare în care Mircea (Mihăieș – n.r.) nu aruncă o grilă asupra acestui arhimodernist care este Faulkner, o grilă din care ne vine greu să extragem adevărul definitiv din contemplarea unei opere. El adoptă o grilă minimală, bazată pe enigmă, pe reverie, pe visare. Modestă nu înseamnă redusă la elemente mediocre (...). El nu cade în relativism, în simpla afirmare «Da, şi tu ai dreptate, şi tu, şi tu...». (...) Numai la finalul cărţii mi-a picat pisa. Pagina ultimă este cheia, ea explică structura volumului”, a concluzionat Patapievici.
