Oamenii de stiinta de la Universitatea din Edinburgh, in Scotia, au descoperit ca o singura gena ne diferentiaza de primate.

Desi teoriile legate de acest subiect sunt nenumarate, unii spunand ca limbajul este cel care ne-a propulsat ca specie, altii ca abilitatea de a ne construi unelte si a le folosi ulterior, realitatea este ca ne diferentiem de primate gratie unei singure gene: miR-941, relateaza Medical Daily.

Cercetatorii scotieni sunt de parere ca aceasta gena a jucat un rol esential in evolutia noastra, acesta fiind gena care ne-a permis sa ne construim unelte si sa le folosim si sa stapanim un limbaj.

Daca in mod normal, atunci cand dintr-un stramos comun se despart doua specii, intervin mutatiile, duplicarile sau anumite segmente din ADN se sterg, in acest caz a fost vorba de valorificarea completa a unui segment din ADN-ul considerat nefolositor pana atunci, asa-zisul junk ADN (ADN gunoi). A luat nastere o gena complet functionala intr-o perioada de timp extrem de scurta din punct de vedere al evolutiei.

Oamenii au 96% din gene comune cu primatele. Mare parte din cele 4 procente ramase reprezinta "junk ADN", ADN nefolositor. E prima oara cand se descopra ca o gena pe care oamenii o au, si primatele nu, are o anumita functie in organism.

Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie dupa ce au comparat genomul uman cu cel apartinand unor specii de mamifere, inclusiv gorile, cimpanzei, rozatoare, in total 11 specii.

Conform unui raport publicat de Nature Communications, aceasta gena s-a "nascut" intr-o perioada cuprinsa intre 6 si 1 milion de ani. Gena este foarte activa in regiuni ale creierului care se ocupa cu limbajul, luarea deciziilor, ceea ce inseamna ca a jucat un rol semnificativ, daca nu decisiv in dezvoltarea creierului stramosilor nostri.

Oamenii de stiinta de