De câte ori nu ai auzit în ultimii ani (de criză) cât de important este ca România să se reînscrie pe o traiectorie de creştere economică mai consistentă!? Dintr-un anumit punct de vedere, pe drept cuvânt: la noi este totul de (re)construit, sunt multe de făcut, o grămadă de lucruri de ameliorat sau îndreptat, iar nivelul nostru de trai este departe de cel atins în ţările dezvoltate. Din păcate, însă, dacă ne uităm la starea economiei pe termen scurt şi la structura ei, o concluzie se impune şi este reluată pe larg în opinia publică: România îşi va relua creşterea atunci când şi statele industrializate (în special Europa) se vor aşeza pe un traseu pozitiv.

Când se va termina criza? Când vor reporni din plin motoarele economiilor puternice? Sunt întrebări pe care şi le pun nu numai specialiştii, dar şi oamenii de rând din lumea occidentală care îşi doresc o viaţă precum cea de dinaintea crizei. Problematica "reluării creşterii" este centrală în dezbaterea pe teme economice, însă poate nu ar strica şi o optică diferită: nu cumva problema este tocmai creşterea?

Dacă ajungi într-o ţară vestică şi vezi bunăstarea, diversitatea tehnologică şi complexitatea societăţii chiar te întrebi ce s-ar putea îmbunătăţi substanţial, ce ar putea veni în cantităţi încă şi mai mari, astfel încât să fie de la sine înţeleasă o creştere economică mai mare de 3% pe an.

Zgârie-nori se înalţă pretutindeni în marile metropole ale lumii. Trotuarele şi pieţele sunt pavate cu piatră şlefuită acolo unde acum 200 de ani era pământ, iar magazinele au vitrine cu produse în toate culorile curcubeului. Jucării dintre cele mai complexe, electronice de toate felurile. Costume, cămăşi, pantofi şi pantofi sport. Pulovere, polare şi jachete din gore-tex. Schi, patine şi role. Pe mărimi diferite şi cu o varietate de modele de neînchipuit.

Distanţele nu ne mai sperie. Aeroporturile ope