La ora la care redactăm acest comentariu nu avem nici măcar informaţii parţiale despre un posibil rezultat final al negocierilor din cadrul reuniunii Consiliului European care a început ieri la Bruxelles. Conform opiniei unor analişti nici nu este sigur că se va ajunge la o concluzie fermă, decât într-un viitor incert. În ceea ce priveşte însă România, câteva lucruri sunt deja conturate pe fondul punctelor de vedere ale premierului Victor Ponta şi ale preşedintelui Traian Băsescu, nici de această dată consensuale. Declanşate după ce eternul preşedinte-jucător a decis că lui i se cuvine să reprezinte România la importantul Consiliu European, neînţelegerile dintre cei doi s-au amplificat în acelaşi context.

În discursul ţinut recent în Parlament, Victor Ponta a repetat că propunerea de buget făcută de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, reprezintă pentru ţara noastră, în urma calculelor, un handicap. Consecinţele lui afectează grav nu numai pe fiecare cetăţean român şi nu doar cu 400 de euro rezultaţi dintr-o împărţire mecanică a sumei la populaţia ţării.

Simultan va fi afectată competitivitatea producţiei agricole, capacitatea României de a avea o infrastructură la standarde europene, dar şi posibilitatea de dezvoltare în ideea unei convergenţe cu aceste standarde.

În raport cu aceste riscuri, primul-ministru a afirmat ferm că interesul României nu poate fi nici negociat şi nici supus unui compromis mai ales acum, la reuniunea de la Bruxelles, ceea ce înseamnă, a susţinut el din nou, inclusiv folosirea la nevoie a instrumentului prevăzut în Tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi folosit de România în primăvară, când a fost vorba de Serbia. Adică, dreptul de veto.

Deloc surprinzător, după ce cu puţine zile în urmă a afirmat că propunerea de buget susţinută de preşedintele Consiliului European, Van Rompuy, este i