Dacă nu se întâmplă ceva în următoarele două săptămâni, cât mai avem până la alegeri, vom muri de plictiseală. Sursa: Dinu Lazăr
Ar putea să apară nişte arestări (chiar se zvoneşte despre una răsunătoare, pentru un lider politic cu mustaţă), o problemă de spionaj, cu stenograme (pentru ca SRI să estompeze “necazul” din Timiş) o dezvăluire din trecutul unui candidat important (colaborare cu Securitatea, crimă în adolescenţă, copil din flori) care să-l scoată din cursa electorală, o reţea de traficanţi de droguri, aflată sub protecţie politică, ai cărei capi cotizează unde trebuie. Câte nu ar putea să apară! Poliţişti, magistraţi, investitori strategici, baroni locali „aşteaptă” să iasă din anonimat şi să intre în dezbatere publică.
Aşa viaţa noastră ar deveni puţin mai animată. Pentru că altfel singura temă de campanie este Traian Băsescu. Unii îl critică, alţii îl apără sau chiar îl laudă. Tot ce a făcut este comentat şi chiar anchetat. Dacă ar mai exista balene la cămăşi sau placheuri la pantori, iar Preşedintele le-ar folosi şi acestea ar fi forfecate. După cum poate observa oricine programe electorale nu prea există. Toţi promit marea cu sarea fără să ne spună şi cum. Alţii promit bani direct şi chiar sume foarte mari pentru fiecare roman.
Criterii pentru candidaţi nu mai există. Foarte mulţi au dosare penale, sau sunt suspectaţi de fapte incompatibile cu calitatea de parlamentar. Se vede de la mare distanţă că ei nu vor altceva decât imunitate parlamentară. Investesc bani serioşi, acum în campanie pentru a câştiga înzecit în cei patru ani de mandate. În alte dăţi şi în alte campanii electorale apăreau câteva idei principale în dezbatere. Acestea stârneau controverse şi alegătorii apucau într-o direcţie. Te duceai la vot pentru un om, sau o grupare politică. Mizai pe ceva, poate chiar ca la loto, pe un noroc al tău. Te duceai să pui ştampila cu sper
