Sărbătorită în a treia joi din luna noiembrie, Ziua naţională fără tutun a ajuns la a zecea aniversare. Ea a fost adoptată de Guvernul României, la cererea Ministerului Sănătăţii, în parteneriat cu „Aer Pur“ România şi TVR2. Alegerea acestei zile nu a fost întâmplătoare: în urmă cu 36 de ani, tot într-o joi de noiembrie, Divizia California a American Cancer Society a reuşit să convingă un milion de fumători să renunţe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătăţii lor şi a celor din jur. De atunci, an de an, a treia zi de joi din noiembrie este celebrată în SUA ca zi fără tutun. Este şi un moment de reamintire a situaţiei la capitolul „controlul tabagismului“ în ţara noastră. În România, prevalenţa fumatului în 2011, din datele Global Adult Tobacco Survey (GATS), un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii, este, la adult, de 26,7%. Aceste valori arată o uşoară scădere, comparativ cu anii precedenţi, când prevalenţa atingea şi 35%. Există o bătălie pentru aceleaşi eşantioane populaţionale pe care o dăm noi, cei din frontul antifumat, şi unde ne întâlnim de fiecare dată cu companiile transnaţionale de tutun: adolescenţii. În 2007, în România, prevalenţa consumului de tutun în ultimele 30 de zile, în rândul adolescenţilor de 16 ani a fost de 25% (conform Studiului naţional privind consumul de tutun, alcool şi droguri – România, 2007). După aceeaşi sursă, băieţii fumau mai mult decât fetele, respectiv 26% vs. 23%. Dacă în 1999 diferenţa dintre cele două sexe era de 11%, aceasta s-a redus la 6% în 2003, ajungând la 3% în 2007. Astfel, şi adolescentele din România s-au înscris în curentul acesta nefast ascendent, de consum de tutun. Cum acelaşi studiu raportează că fumatul este încă prezent, în ciuda unei legislaţii cu fisuri (legate de spaţiile publice), într-o serie de instituţii ale statului (20,7% în clădiri guvernamentale, 10,4% în instituţii medicale,