Bugetul UE pe 2014-2020 va fi rezultatul unor concesii pe care fi ecare stat le va face. Lupta se dă între marii contributori și țările care vor pierde dacă bugetul este redus Sursa: Reuters

Liderii celor 27 de state membre UE au început aseară negocierile pentru bugetul 2014-2020, într-un summitmaraton în care niciun acord nu va putea fi încheiat fără compromisuri.

Marea bătălie, așa cum sugestiv a descris tratativele comisarul european Cecilia Malmstrom, este dată de două tabere: cea care vrea o reducere substanțială a cheltuielilor, în general marii contributori la bugetul UE, grupați în jurul Marii Britanii, și celelalte țări care riscă să piardă din fonduri dacă aceste tăieri masive sunt aplicate.

Printre acestea din urmă se află, în general, fostele țări comuniste, printre care și România, beneficiare ale politicii agricole comune și ale celei de coeziune. Franța se opune însă oricărei reduceri a fondurilor agricole al căror principal beneficiar este și care reprezintă cel mai mare capitol bugetar.

Surse europene au dezvăluit ieri că președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, urma să facă o propunere de reducere a bugetului UE cu 200 de miliarde, cu mult peste cele 75 de miliarde propuse inițial, pentru a evita un veto opus de Londra. Comisia Europeană propusese un buget de 1.047 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, cu aproape cinci procente mai mult față de bugetul 2007-2013. Potrivit Hotnews, la întâlnirea cu Herman van Rompuy și Jose Manuel Barroso care a precedat lucrările summitului de aseară, președintele Traian Băsescu a cerut creșterea plăților directe către fermierii români cu 50 de procente.

Suma totală alocată României în cadrul bugetului UE 2013-2020 ar putea scădea însă sub 40 de miliarde de euro. Mulți dintre liderii europeni sunt reținuți în privința concluziilor acestui summit. Negocierile ar putea