FOTO:

Ingerinţele tot mai dese, mai ipocrite şi mai obraznice ale unor puteri mai vechi sau mai noi în politica internă a acestei Republici Române inventate de Stalin la 30 decembrie 1947, când se aniversa un sfert de veac de la fondarea URSS (30 decembrie 1922), au făcut să redeschid cărţi şi albume cu fotografii privitoare la epoca supremei demnităţi naţionale, epocă iniţiată de finele primului război mondial. Cum să nu oftezi privind chipurile radiind de nobleţe ale Suveranilor, trăsăturile sculpturale ale lui Ionel Brătianu, ţinuta voievodală a generalului Prezan, fineţea generalului Averescu?! Nimeni din exteriorul neamului românesc nu cuteza, nu putea să-şi impună voinţa peste voinţa lor: vocile insolente erau ignorate ca şi cum nu ar fi fost auzite. Cauza acestei atitudini? Acele voci erau în contradicţie cu interesele naţionale ale românilor, valorile supreme ale regalităţii şi ale guvernelor ei!

Rememorând gloriosul sfârşit de an 1918 într-un birou, Stelian Ţurlea mi-a propus în 1998 să alcătuiesc un album comentat cu fotografiile ce au nemurit ziua de 1 decembrie 1918 aflate în fondurile Bibliotecii Academiei. Albumul a apărut în condiţii grafice deosebite, dar a trecut neobservat, fiindcă în zilele noastre nu este de bon ton să evidenţiezi vreun merit pe linia interesului naţional din trecut şi cu atât mai puţin din prezent. Suntem urmaşii lui Dracula şi atât, orice altceva duhneşte a legionarism. De ce oare ipocriţii globalişti îl mai condamnă pe Mihai Roller? Nu a fost cu nimic mai vinovat decât ei. Pot spune că antiromânismul lui a fost chiar mai moderat decât al multor aşa zişi etnici români mondialişti. Regii sunt priviţi de ei mai rău decât au făcut-o comuniştii, care s-au mulţumit cu interdicţia şi cu eticheta de exploatatori. Ei nu uită să sublinieze că Regele avea urechi mari şi clăpăuge (din cauza unei boli), că Regina avuse