Prima sesiune din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României” va fi prezentata Duminică, 25 noiembrie, şi vineri, 30 noiembrie, de la ora 19:00, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2). Pentru prima dată în cadrul unui program special, vor fi proiectate filmele avangardei europene aflat în Arhiva Naţională de Filme.
Momentul inaugurează, astfel, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă şi cultura filmului în perioada de până la naţionalizarea din 1948 a producţiei cinematografice şi a filmelor deţinute de cinematografele locale.
Conceptul şi viziunea curatorială a acestei prime editii "Avangarda revizitata" este semnata de Igor Mocanu.
Realizate între 1919 şi 1939, filmele avangardei europene au cunoscut o circulaţie anevoioasă în epocă, trezind, de cele mai multe ori, la premieră sau în presă imediat după aceea scandaluri culturale răsunătoare, inflamări, polemici acerbe, iar uneori chiar interdicţii de difuzare în ţara de origine.
Cu atât mai surprinzătoare este difuzarea acestor producţii ale cinematografiei avangardiste la Bucureşti, începând cu anii ’20, când venirea lui Hans Richter şi Viking Eggeling în România este anunţată de revista „Contimporanul”, condusă de Ion Vinea şi Marcel Iancu. Tot din revistele româneşti de avangardă aflăm şi despre distribuţia şi difuzarea celorlalte filme ale avangardei europene. Walter Ruttmann, Laszlo Moholy-Nagy, Man Ray, Germaine Dulac, Jean Cocteau sau Vladimir Maiakovski sunt, pe rând, anunţaţi, vizionaţi, celebraţi şi recenzaţi la „Integral”, „Unu” sau „Contimporanul”.
Din revista „Unu” mai aflăm şi despre decizia biroului de cenzură a Si
