Ceea ce se intampla acum cu vaccinul impotriva tuberculozei, BCG, este doar explozia inevitabila a unei bombe cu ceas. O bomba amorsata atunci cand Institutul Cantacuzino a fost scos de pe piata si a incetat sa mai produca vaccinuri.
Vaccinul importat din Danemarca nu este unul rau, gresit, spuneti-i cum vreti. Reactiile adverse pe care le genereaza nu sunt explicate de medicii neonatologi cu care am vorbit ca o chestiune de calitate a serului, ci drept una de adecvare a acestuia la caracteristicile romanilor. Vaccinul danez a fost facut tinand cont de specificul acelui popor, cu datele lui genetice, cu cazurile foarte rare de TBC, boala aproape eradicata in Danemarca, in functie de tulpinile care au mai fost depistate.
Aplicat altui tip de de sugari decat cel luat in calcul in momentul productiei, vacinul a provocat reactii adverse severe. In alte cazuri a fost vorba despre o imunizare deficitara. De aceea vaccinurile produse de Institutul Cantacuzino, adaptate caracteristicilor Romaniei, nu produceau astfel de probleme niciodata.
Lucrul acesta nu era un secret, mai ales pentru neonatologi si virusologi. Si totusi, Institutul Cantacuzino a fost lasat sa moara lent. Liniile de productie ale institutului, nemodernizate din anii '80, nu aveau cum sa respecte parametrii europeni, aplicati si in Romania din 2004. In loc sa forteze investitii serioase intr-un centru de reala importanta nationala, Ministerul Sanatatii a inchis rand pe rand liniile de productie a vaccinurilor. Ultima inchisa, in 2010, a fost chiar linia BCG.
Sigur ca toate vaccinurile pe care nu le-a mai produs Cantacuzino, mai ales cele care fac parte din programele obligatorii de vaccinare, sunt acum importate la preturi mult mai mari decat cele pe care le percepea Institutul Cantacuzino. Adica vaccinuri mai scumpe si, in parte, inadecvate pentru Romania. @N
