Deşi pe de o parte avem sute de copii abandonaţi de părinţi, iar pe de altă parte, zeci de familii care se zbat să adopte un copil, o soluţie care să facă fericite ambele părţi este, se pare, greu de găsit.
În medie, în fiecare lună, un bebeluş este abandonat de cea care i-a dat naştere în spital. Alţi aşa-zişi părinţi renunţă la copii după câteva luni sau ani. Cu toate că numărul total al copiilor pe care părinţii nu-i mai vor şi care se află în diferite forme de plasament este de aproximativ 600, foarte puţini dintre aceştia ajung să fie adoptaţi.
Am încercat să aflăm de ce au loc atât de puţine adopţii, în condiţiile în care sunt atât de mulţi copii abandonaţi şi atât de multe familii care îşi doresc să adopte copii. Am stat de vorbă cu doamna Violeta Milaş, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj, care ne-a explicat că de vină pentru acest număr mic de adopţii sunt familiile, care vor să adopte numai copii perfecţi şi, de preferinţă, foarte mici ca vârstă, iar aceste condiţii, cumulativ, sunt foarte greu de îndeplinit. ,,Cuplurile îşi doresc copii foarte mici. Şi nu înţeleg că procedura de declarare a unui copil ca adoptabil durează. În plus, noi nu avem copii... luaţi dintr-un laborator. Noi nu avem copii perfecţi. Unul aproape perfect apare o dată la trei-patru ani. Gândiţi-vă la mamele pe care le avem. Sunt mame foarte tinere, mame care în timpul sarcinii nu au avut o viaţă foarte decentă, mame care nu au avut grijă de ele. Iar familiile refuză copiii cu probleme de sănătate, chiar dacă au probleme minore”, explică Violeta Milaş.
Potrivit Violetei Milaş, legislaţia este astfel făcută încât nu pot fi daţi spre adopţie copii foarte mici, procedura de declarare a unui copil ca fiind adoptabil durând, în cel mai fericit caz, şase luni.
Sălăjenii doresc să adopte doar copii perfecţi @N
