Cazul senatorului liberal Mircea Diaconu a fost hârtia de turnesol a modului în care a înţeles actuala coaliţie de guvernare că se respectă regulile democraţiei într-o ţară europeană şi euro-atlantică.

Curtea Constituţională a hotărât miercuri că acesta nu mai face parte din Senatul României, ca urmare a faptului că a fost declarat incompatibil de o instanţă judecătorească. A fost nevoie de moderarea Curţii Constituţionale pentru că, să ne amintim, Camera superioară a Parlamentului decisese, nu cu mult timp în urmă, că o hotărâre judecătorească definitivă şi executorie poate fi călcată în picioare, şi deci să nu fie pusă în aplicare, de votul majorităţii.

Care au fost reacţiile liderilor majorităţii la decizia Curţii Constituţionale? Haideţi să-i lăsăm la o parte pe descreieraţii de teapa lui Eugen Nicolăescu şi să ne mărginim la declaraţiile celor care, într-adevăr, mai reprezintă, încă, alianţa socialistă.

Uniunea Social Liberală a anunţat că, imediat după alegerile parlamentare din 9 decembrie, când, susţin reprezentanţii ei, USL va avea majoritate absolută în Parlament, va modifica Constituţia în aşa fel încât o hotărâre a Curţii Constituţionale să poată fi încălcată cu votul a două treimi din parlamentari. Spre exemplu, în cazul de care vorbim, Curtea Constituţională a decis că Senatul trebuie să aplice hotărârea judecătorească definitivă şi executorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care Mircea Diaconu nu poate deţine calitatea de senator, din pricina incompatibilităţii descoperite de Agenţia Naţională de Integritate, repet, stare consfinţită de o hotărâre judecătorească.

Până la această decizie a Curţii Constituţionale, Senatul a refuzat să aplice hotărârea Înaltei Curţi, substituindu-se, practic, Justiţiei. Or, dacă s-ar pune în practică proiectul de Constituţie pregătit de alianţa socialistă, Senatul putea, cu votur