A fost reînfiinţată Secţia de revistă a Teatrului Municipal Baia Mare şi botezată cu numele celebrului textier şi realizator Mihai Maximilian. Visul primarului Cătălin Cherecheş a fost transformat în realitate şi, prin prisma Festivalului de teatru de revistă organizat la împlinirea a 140 de ani de la primul spectacol de gen, într-o realitate excelentă. Felicitări managerului Claudiu Pintican şi tuturor colaboratorilor săi, mulţumiri Consiliului Local pentru sprijin. Prin această realizare, Baia Mare devine singurul oraş transilvănean cu un astfel de profil artistic instituţionalizat, ceea ce înseamnă un câştig de prestigiu cultural imens.

Nu-mi propun să fac aici şi acum o analiză a spectacolului de „debut” („Bibici şi mitici”), în regia şi coregrafia Marcelei Ţimiraş, scenografia lui Ovidiu Pascal, ambii de la Teatrul de revistă „Majestic” din Ploieşti, conducerea muzicală fiind asigurată de către profesorul Călin Ionce. Aşteptăm mai întâi opiniile presei de specialitate şi ecourile venite din direcţia specialiştilor. Un alt off mă mistuie şi acesta este de ordin teoretico-hermeneutic!

De ce nu s-a început noua stagiune la „revistă” cu unul din textele lui Mihai Maximilian?! Înţeleg că e Anul Caragiale şi „maestrul” nu a fost onorat prin alte teatre cu fireasca „politică repertorială” de eveniment (100 de ani de la moartea sa şi 160 de ani de la naştere!). Realizez şi că, alături de Caragiale, numele lui Cornel Udrea, bun şi vechi prieten şi al meu şi al multor iubitori de umor de calitate, a constituit o „pecete” şi o „garanţie”pentru „afiş”. Dar nu-mi pot refuza off-ul cu Mihai Maximilian. Mai ales că la Baia Mare Domnia Sa a lăsat cele mai bune texte. Se putea face şi un colaj. Şi poate că şi Stela Popescu ar fi fost mult mai mulţumită!

P.S. Nu ştiu nimic despre eventualele drepturi de autor! Dacă e o chestiune de acest fel, îmi