Limbajul codificat folosit pe reţelele sociale, în conversaţiile online şi în mesajele text iese tot mai mult de pe internet şi ia cu asalt vorbirea cotidiană
Mulţi oameni cunosc sensul celor mai uzuale prescurtări folosite în comunicarea zilnică. De exemplu, una dintre cele mai vechi expresii - „OK" - are aproape 175 de ani şi face parte din limbajul universal, fără a mai avea nevoie de traducere sau explicaţie. În schimb, prescurtările recente nu sunt la fel de bine cunoscute.
Noul vocabular a fost creat de către tineri, prin utilizarea tehnologiei de comunicare, iar sensul prescurtărilor pe care le folosesc nu este accesibil oricui.
Noul mod de comunicare s-a specializat chiar în „dialecte", în funcţie de tehnologia folosită: utilizatorii reţelelor de socializare au un anumit set de cuvinte-cod, diferite de abrevierile folosite de „textieri" - profesionişti ai mesajelor SMS trimise prin telefon. Cele mai multe cuvinte din limba „interneză" provin din engleză. Prescurtările şi modificările autohtone sunt, la rândul lor, din ce în ce mai frecvente şi mai des folosite.
„Ai un încărcător de iPhone? Mulţu!", i-a întrebat Ştefan pe colegi. „Ofc mi-au dat, chiar cuplă", a zâmbit tânărul de 24 de ani. Dacă nu înţelegeţi nimic, totul poate fi dedus gândind în limba engleză. „Mulţumesc" devine şi mai scurt în scris, fiind doar „ms", dar nu trebuie confundat cu „ims", acesta însemnând „îmi pare rău" (I am sorry). Am rămas cu „ofc". Acesta vine, ofc, de la „of course" (desigur).
Cele mai specializate prescurtări pot da, însă, dureri de cap celor neavizaţi. „Brt akm, nu te supi. Am fost afk. XOXO" este un asemenea exemplu din lista mesajelor primite de Ştefan. În traducere, SMS-ul înseamnă: „Ajung imediat, chiar acum, nu te supăra. Nu am fost la calculator («afk» sau «away from keyboard», adică «departe de tastatură», aceasta poate desemna orice di
