Ultima dată când Uniunea Europeană a convenit asupra bugetului său, a fost în decembrie 2005, în cadrul unui summit găzduit de Marea Britanie, care la vremea respectivă deţinea preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.
EurActiv, site specializat pe problemele Uniunii Europene, a realizat o analiză a dezbaterilor pe seama bugetului ţinute în urmă cu şapte ani şi a constatat cu surprindere cât de asemănătoare sunt acestea cu situaţia actuală.
Mai mult, plecând de la experienţa din 2005, jurnaliştii publicaţiei se încumetă să ofere şi o „profeţie": cifra asupra căreia se va conveni în urma negocierilor va trebui completată, ulterior, pentru a primi aprobarea Parlamentului European.
Marea Britanie vrea reducerea bugetului
În 2005
Preşedinţia britanică a UE şi-a exprimat dorinţa de a reduce bugetul Uniunii pe termen lung (2007-2013) la 1,03% din Produsul Naţional Brut al Uniunii Europene.
„Propunerea de buget a Marii Britanii ar presupune reducerea cheltuielilor privind fondurile structurale de care beneficiază ţările mai sărace din UE. În acelaşi timp, contributorii precum Suedia şi Olanda vor plăti mai puţin la noul buget al UE", scria EurActiv la vremea aceea.
În 2012
Ţările contributoare la buget, în frunte cu Marea Britanie, au cerut reducerea drastică a cheltuielilor, argumentând că bugetul trebuie să fie în concordanţă cu austeritatea. Mai mult, Marea Britanie a ameninţat că se va folosi de dreptul de veto pentru a bloca negocierile, în cazul în care nu se ajunge la un acord asupra unei îngheţări a bugetului Uniunii Europene la nivelul din 2011.
Marea Britanie, Germania, Suedia şi Olanda cer reduceri între 100 şi 200 de miliarde de euro faţă de propunerea de aproximativ 1.000 de miliarde a Comisiei Europene.
Marea Britanie stârneşte nemulţumirea unor state membre
În 2005
Nouă propuner