Summitul UE privind bugetul pentru perioada 2014-2020 s-a încheiat ieri fără niciun acord. Iată care au fost poziţiile câtorva dintre ţările UE, aşa cum reies din bilateralele avute de liderii acestor ţări cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.

Franţa

Cel mai mare benefciar al Politicii Agricole Comune, Fraţa are interesul să păstreze bugetul alocat acestui domeniu la cel mai mare nivel posibil. Premierul Jean-Marc Ayrault a declarat : "Nici nu ne gândim să retragem măcar un euro de la PAC".

Chiar dacă, public, Franţa apără Politica de Coeziune şi Facilitatea "Conectarea Europei", nu se va opune, probabil, îngheţării sau chiar reducerii bugetului acestora.

Parisul vrea un buget total de circa 960 miliarde de euro, sau circa 1% din PIB-ul UE, o poziţie apropiată de a Germaniei, care ar fi de acord cu îngheţarea actulului buget.

Parisul susţine principiul propriilor resurse şi evocă mereu ideea redirecţionării taxei pe tranzacţiile financiare către bugetul UE, idee la care Berlinul se opune.

Germania

Germania vrea îngheţarea bugetului la 1% din PIB-ul UE, adică 960 miliarde de euro.

Berlinul insistă în special pentru "o mai bună cheltuire", sprijinind transferul banilor către noi politici, cum ar fi cercetarea şi inovarea.

La fel ca Franţa, Germania nu vrea reduceri de la PAC, dar ar putea fi de acord cu redistribuirea unor fonduri din agricultură către politicile de competitivitate în domeniul energiei, pe care le priveşte drept « o mai bună folosire a banului ». În privinţa fondurilor de coeziune, cel de-al doilea mare domeniu finanţat de la bugetul UE (36%), Germania este în general în favoarea cheltuirii de bani pentru a ajuta zonele mai sărace ale UE, deoarece o parte din bani sunt direcţionaţi către Germania de Est, însă ar vrea să evit