Aflat pentru a doua oară în faţa liceenilor de la Colegiul „B. P. Hasdeu”, academicianul Răzvan Theodorescu a susţinut săptămâna trecută o impresionantă conferinţă în amfiteatrul renumitului liceu. Fostul ministru al Culturii a vorbit despre „mentalitatea românească”, subiect tratat cu atâta luciditate şi obiectivitate încât i-a atras până acum critici legate de lipsa de patriotism. În concepţia lui Răzvan Theodorescu, PRUDENŢA, ÎNŢELEPCIUNEA, INDIVIDUALISMUL, TOLERANŢA, SCEPTICISMUL, DISIMULAREA şi OPORTUNISMUL sunt trăsăturile definitorii ale poporului român, pe care academicianul a încercat să le demonstreze prin evenimente istorice concrete.

Ca trestia sau ca bradul?

„Eu numesc această mentalitate . Dimitrie Cantemir, marele Cantemir care a preferat să plece din ţară în vremea în care rivalul său Brâncoveanu se ducea să moară în seraiul lui Ahmed al III-lea, spunea în că e bine să fii ca trestia pe care o îndoaie vântul dar revine la loc, decât să fii ca bradul în care se rupe securea. Dintre popoarele care ne înconjoară, ca bradul au stat sârbii, s-au luptat cu toate imperiile şi nu au obţinut nimic decât adânca reverenţă a întregii lumi; ca bradul au stat polonezii şi şi-au pierdut statul. Ca trestia au stat latinii orientali. Aceşti latini care cu o inteligenţă colectivă puţin obişnuită, venită dintr-o deşteptăciune nativă cultivată au reuşit să se acomodeze, să treacă peste orice şi să rămână acolo unde sunt. Eu consider asta o mare virtute care este şi a României”.

Românii nu au fost uniţi, ci au format o superbă individualitate

„Ce le-a rămas grecilor, sârbilor, croaţilor, ungurilor stăpâniţi de turci? Le rămânea posibilitatea să se răscoale şi au făcut-o mai mult ca noi, au emigrat şi au format marile diaspore: grecii la Veneţa, sârbii la Viena şi,